Externe și afaceri europene.

În următorii 10 ani, România trebuie să devină parte indispensabilă a nucleului Uniunii Europene, precum și un actor regional important. Suntem membri NATO, avem un parteneriat strategic cu Statele Unite, reprezentăm un pilon de stabilitate în regiune, participăm cu trupe alături de aliații noștri, suntem așezați într-un punct de inflexiune pe noua hartă geo-politică mondială. Toate aceste lucruri sunt oportunități pe care, dacă vom ști să le valorificăm, vor contribui decisiv la creșterea rolului României în lume. Securitatea și prosperitatea durabilă a cetățenilor României și a românilor de pretutindeni depinde direct de această poziționare.

Creșterea integrării euro-atlantice

Sistemul de alianțe occidentale din care România face astăzi parte este singura garanție credibilă a securității, integrității și prosperității noastre. Mai mult, în contextul special al unei emigrații majore a populației de vârstă activă către țări din UE, apartenența României la nucleul european este și o garanție a păstrării unei legături consistente cu acea parte a corpului național aflat în afara granițelor țării. Creșterea capacității noastre de acțiune trebuie să vizeze tocmai o mai mare integrare în structurile internaționale din care facem parte, cu scopul de a influența acele decizii care au un impact asupra întregii națiuni, din țară și de peste hotare.

Ca membri NATO, vom continua sporirea capacității de furnizor de securitate în plan regional și internațional, militând pentru consolidarea relevanței articolului 5 al Tratatului de la Washington. Urmărim realizarea Capabilității Operaționale depline a NATO Ballistic Missile Defense (BMD).

Vom susține procesul de extindere a UE către toate țările din Balcanii de Vest, pornind de la ideea respectării stricte a criteriilor de aderare, inclusiv pe tema drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Este în mandatul și responsabilitatea Președintelui de a juca un rol mult mai activ în cadrul instituțiilor europene, inclusiv în Consiliul European și de a deveni membri ai celor mai evoluate forme de integrare europeană - spațiul Schengen și zona euro. Trebuie să deblocăm procesul de aderare a României la Schengen prin convingerea partenerilor europeni că țara noastră îndeplinește nu doar condițiile tehnice de aderare, cât și pe cele politice care țin de angajamentul ferm față de valorile europene ale democrației și statului de drept. Statul de drept nu este negociabil, nici la nivel de țară, nici la nivel de Uniune. Susțin crearea unui mecanism orizontal, aplicabil în toate statele membre, de monitorizare a derapajelor față de statul de drept, pe modelul MCV, implementat cu succes în Bulgaria și România.

Comunitățile românești din afara țării, prioritate de politică externă

Peste 5 milioane de români au plecat din țară în ultimii 30 de ani. Iar ritmul nu pare să încetinească. Numai anul trecut au plecat 260.000, adică un oraș de mărimea Galațiului s-a mutat afară din țară. Obiectivul meu ca președinte este să opresc acest exod, să le dau românilor motive suficiente să își caute fericirea aici, în țară.

Dar în același timp, românii care au plecat trebuie să știe că statul român nu i-a uitat și le este alături atunci când au nevoie. De aceea, ca președinte, îmi voi asuma rolul principal de reprezentare a comunităților românești, atât în relația cu autoritățile statului român, cât și în cea cu autoritățile statelor în care trăiesc aceste comunități.

Din primul an de mandat, voi veni în Parlament cu un mesaj privind starea comunităților românești din afara țării. Mesajul va fi anual și va fi elaborat după consultarea comunităților din Diaspora, a instituțiilor românești cu atribuții în politica externă și a reprezentanților statelor în care trăiesc aceste comunități. Mesajul Președintelui despre Diaspora are ca obiectiv sensibilizarea instituțiilor și a publicului cu privire la problematica specifică a diasporei, dar și direcții concrete de soluționare a problemelor din perspectivă instituțională și/sau diplomatică.

Democrația, drepturile omului și liberul schimb

În mandatul meu, România va deveni un stat-referință pentru susținerea valorilor democratice, a economiei libere și drepturilor omului.

În acest sens vom lucra alături de partenerii europeni la aspectele care vizează apărarea și creșterea puterii normative a UE. În mod concret vom face ca puterea politică a celui de-al șaselea stat ca pondere de populație și al nouălea ca suprafață în UE să conteze la nivel european.

Atât în materie de comerț liber cât și în materie de promovare și apărare a drepturilor omului, UE este astăzi actorul mondial cel mai important. Miza nu este doar una de percepție, ci este vorba de natura societăților în care trăiesc copiii și nepoții noștri. Într-o lume în care competiția globală pentru putere, resurse și influență este la o intensitate fără precedent în ultimele decenii, România este obligată să contribuie la consolidarea și extinderea rolului global al UE.

Susținere pentru Republica Moldova

Prin rolul său european și în cadrul relațiilor bilaterale, România trebuie să contribuie mai activ la drumul integrării Moldovei în Uniunea Europeană. Credem că printr-un efort susținut al autorităților și al societății moldovenești dar și cu sprijinul României, Republica Moldova poate deveni membră a Uniunii Europene până în anul 2030. Stabilitatea politică, dezvoltarea economică și reforma societății moldovenești depind de intensitatea politică a proiectului integrativ.

Aplicarea Tratatului de Asociere al Republicii Moldova la UE face deja proba concretă a avantajelor economice și sociale.

Instrumentele naționale și cele europene trebuie să fie aliniate. România nu trebuie să lipsească din procesul de rezolvare a conflictului înghețat de pe teritoriul Moldovei. Integritatea statală și teritorială a Republicii Moldova este o condiție de securitate europeană.

Totodată, România poate să facă mai eficientă asistența pentru dezvoltare acordată Republicii Moldova ca parte din contribuția României la efortul pe care îl face UE în această direcție. În acest sens, sectoare-cheie ca educația, sănătatea, furnizarea de energie și cultura trebuie să fie prioritare pentru direcțiile de acțiune ale României în relația cu Republica Moldova. Continuarea inițiativelor economice comune și a proiectelor strategice de interconectare energetică derulate împreună cu Republica Moldova va fi o reconfirmare a dorinței de stabilitate și a unui parcurs spre integrarea europeană.

Tehnologia și politica externă

Amenințările de securitate evolutive, marcate inclusiv de emergența unor strategii hibride în care tehnologia joacă un rol major cer răspunsuri adaptate. De la politici privind securitatea cibernetică la strategia națională pentru inteligența artificială, toate își găsesc expresie într-un mix de politici naționale și aliate și într-un proces de formulare de politici europene și euro-atlantice.

Strategia Națională de Apărare a Țării trebuie sistematic testată în ceea ce privește relevanța ei în raport cu tehnologii și amenințări emergente.

Plasarea României între țările care au un sector de IT avansat și care adoptă soluții tehnologice pentru servicii publice și comunitare este imperativă pentru obiectivul unei economii prospere și durabile și a unei societăți performante. Vulnerabilitățile de securitate și dependențele sistemice pe care le generează acestea sunt serioase, dar mai puțin costisitor de gestionat decât decalajul de productivitate și calitate a vieții cetățenilor în raport cu media UE.

România trebuie să participe activ la procesul de planificare și reglementare internațională care să permită gestionarea riscurilor de securitate în domeniul tehnologic. Protecția datelor și a comunicațiilor, asigurarea unui spațiu digital liber de interferențe ilicite și manipulări statale și din partea unor grupări non-statale sunt priorități deja actuale.

Ideal, spațiul digital ar rămâne demilitarizat și liber. În realitate, acesta face obiectul unor operațiuni ofensive sau subversive majore.

Viitorul democratic, liber al societăților noastre și expresia unor valori europene depind de apărarea acestui spațiu cu aceeași stringență ca cea dedicată apărării teritoriului național, a spațiului aerian sau a apelor teritoriale. Similar, capacitatea de cooperare cu aliații este imperativă în condițiile în care competitori strategici ai aliaților României alocă resurse majore domeniului.

La fel ca în alte domenii actuale de securitate, succesul demersurilor interne și externe ale României va depinde de existența unor politici publice robuste și de o comunitate de securitate în care sectoarele public, privat și civic își păstrează independența, dar sunt în cooperare. Pe aceste dimensiuni se articulează și contribuția regională și globală a României.